Blog despre baie

Originea băilor

Originea băilor ca practică de curățare și igienă datează din vremuri străvechi, și în diferite etape ale istoriei și în diferite culturi, acestea s-au dezvoltat în moduri proprii.

  1. Roma Antică: Unul dintre cele mai cunoscute exemple de băi antice sunt termele romane. Aceste mari băi publice nu erau doar locuri de îmbăiere, ci și centre ale vieții sociale. Romanii foloseau bazine cu apă caldă și rece, camere de aburi și cabine de masaj.
  2. Finlanda: Saunele finlandeze au, de asemenea, o istorie veche. Finlandezii foloseau saunele pentru purificarea corpului și a sufletului. Saunele tradiționale finlandeze erau mici căsuțe din lemn, unde pietrele erau încălzite la temperaturi ridicate și peste care se turna apă pentru a crea aburi.
  3. Rusia: Băile rusești au, de asemenea, o istorie de secole. Baia rusească, la fel ca sauna finlandeză, include o cameră de aburi, dar se diferențiază prin utilizarea ramurilor de mesteacăn pentru masaj și curățarea pielii. În vechea Rusie, băile erau considerate locuri sacre și erau folosite nu doar pentru igienă, ci și pentru ritualuri de purificare.
  4. Grecia Antică: În Grecia Antică existau, de asemenea, băi publice. Grecii foloseau atât băi reci, cât și calde, și considerau băile o parte importantă a culturii lor.
  5. Turcia: Băile turcești (hammamurile) au rădăcini adânci, care se trag din termele romane și băile bizantine. Hammamurile sunt băi de aburi cu o trecere secvențială dintr-o cameră caldă într-una fierbinte și apoi într-una rece.
  6. Japonia: Onsenurile japoneze (izvoare termale) și sento (băi publice) au, de asemenea, o istorie veche. Aceste băi foloseau izvoare termale naturale și erau locuri nu doar pentru curățare, ci și pentru relaxare.

Astfel, băile au existat în diverse culturi din întreaga lume, fiecare dintre ele aducând o contribuție unică la tradițiile și dezvoltarea băilor pe care le cunoaștem astăzi.